Sa plangi.

Sa plangi atunci cand vrei. Sa nu tii in tine. Pentru ca lacrimile nevarsate la timp creeaza rani adanci.

Omul care nu plange, nu este un om puternic. Este un om slab ce nu poate scoate ce ii face rau.

Sa plangi atunci cand iti vine. Sa te inchizi in baie, in masina..unde vrei. Sa tipi. 

Sa nu iti fie rusine sa plangi in fata celui ce te-a facut sa suferi. Pentru ca lacrimile arunca afara durerea. Sa plangi.

Sa nu incerci sa ramai puternic atunci cand simti ca nu mai poti. Sa cazi. Pe podea, in pat, pe umarul unui prieteni.

Fii sincer cu tine si descarca-te. Fa-o in felul tau, in ritmul tau.

Cand te doare corpul, lasa-ti sufletul sa planga. Lasa-l sa fie liber si gol. Elibereaza-te psihic prin lacrimi. Vindeca-te.

Sa nu crezi ca exista persoana pe acest Pamant sa nu planga. Cei mai puternici oameni au plans zile intregi, au consumat zeci de servetele si au cerut mii de sfaturi. Cu totii am cazut mai devreme si mai tarziu. Unii dintre noi duc mai mult. Altii sunt mai putin rationali. Dar la sfarsitul povestii, fiecare persoana are o limita. Inchipuie-ti sufletul ca un amalgam de sentimente – el aduna, strange…pana cand…trebuie sa dea afara, pentru a face loc altor sentimente, altor trairi. Sunt multe tipuri de lacrimi ce se impart in doua categorii: de fericire si de tristeste. Lasa bucuria sa iti curga pe fata atunci cand corpul ti-o cere. Scoate durerea prin lacrimi. Curata-te.

Mai bine plangi decat sa te plangi. Gaseste-ti linistea si relaxeaza-ti mintea. Iubeste-ti corpul si da-i voie sa se elibereze.

Plangi cand cineva te bucura.

Plangi cand iti e dor.

Plangi cand te doare.

Plangi cand simti ca nu mai poti.

Goleste-ti sufletul de sentimente ancora-te adanc. Fa loc altora noi, pentru ca doar asa te vindeci, te ridici si cresti.

Sa plangi!

Ii cazi in plasa pentru o noapte sau pentru o viata.

 

Un barbat se gandeste la sex mai des decat la orice alt lucru din viata lui. Asa sunt ei construiti. Si daca nu este asa, atunci este clar o problema.

 

Inca din prima clipa in care te-a zarit se va gandi cum sa te duca in pat, cum sa te dezbrace si cum sa fii a lui. Niciodata nu va gandi la inceput ca te vrea pentru o perioada de timp. Cred ca hormonii nu il vor lasa sa gandeasca mai departe de o noapte de amor nebun. Va incepe intai sa te caute cu privirea, sa iti zambeasca si sa se apropie din ce in ce mai mult de tine. De cele mai multe ori barbatii inteleg de la primul contact daca este loc, daca se poate si pana unde pot intinde coarda.

 

Femeile se indragostesc mult mai repede dupa o noapte de sex, in timp ce barbatii se rezuma strict la placere. Si in acelasi timp, tot ele sunt cele care pot avea o urma de vinovatie. Niciodata ei.

 

Cu cat o femeie este mai greu de abordat cu atat va deveni mai interesanta. Mai mult sau mai putin adevarat, barbatii vad femeile ca pe niste trofee. Asa ca ori esti meciul dintr-o seara, ori esti cupa de la final. Oricat de indragostita esti si oricata incredere ai in el atunci cand iti spune ca nu am mai gasit niciuna ca tine pana acum, incearca sa iti pui inteligenta inaintea sentimentelor. Macar la inceput. De obicei barbatii spun vrute si nevrute pentru a-si atinge scopul. Uneori nici ei nu isi dau seama cat de buni sunt la asta.

 

Totul sta in mainile tale, in puterea ta de a decide daca el este cel care te va face fericita pentru cateva ore sau pentru cateva luni, ani sau de ce nu pentru totdeauna. Putine au fost cazurile cand s-a ajuns la altar dupa prima dimineata ce te-ai trezit in patul lui. De cele mai multe ori, ei isi pun hainele si pleaca. Unde? Ori catre urmatoare victima, ori catre cea care nu a picat inca in mrejele lui.

 

Nu ramane ancorata intr-un viitor fara viitor. Nu fi cea care asteapta mesajul lui in fiecare seara. Nu fi rezerva altei femei. Daca vrei ceva de durata, nu oferi tot intr-o clipa. Dozele mici pe termen lung sunt mai consistente decat o portie mare intr-o noapte. Controleaza-ti hormonii si foloseste-ti capul. Incearca sa devii persoana la care se gandeste cand se trezeste fara a fi langa el. Mai bine fa-l sa se chinuie sa te impresioneze in fiecare zi, decat sa te impresioneze cu ce poate intr-o noapte.

 

Asa ca, tu decizi – o noapte, doua sau ceva de durata. Nu iti vinde corpul ieftin. Esti mai scumpa decat iti poti imagina.

E seara lui – Constantin Budescu

Am povestit de multe ori despre cei ce se nasc cu un talent si stiu sa il fructifice – ei ca si copii, parintii sau vreun binevoitor ce vrea sa scoata ce e mai bun din odraslele altora. Pe de alta parte sunt si cei care se nasc mai putin norocosi si trebuie sa munceasca de 2 ori mai mult pentru a-si indeplini visul.

Cei ce se nasc fara nicio aptitudine deosebita au sau nu sansa sa isi descopere ceva ce le place si sa isi urmeze drumul. Insa pentru cei talentati este un dezastru daca lasa deoparte ceva ce au primit de buna voie, fara sa ceara. Cei mai vinovati in cazurile acestea sunt de cele mai multe ori parintii, care dorm efectiv pe ei si in loc sa isi ajute copiii sa ajunga cineva, prin indrumare, suport si sfaturi buni, se multumesc sa vada cum maiestria copilului se stinge.

 

In orice caz, eu voi vorbi despre copilul mai mult sau mai putin talentat Constantin Budescu – fotbalist in prezent la Astra Giurgiu.

 

In aceasta seara, din intamplare eram la o terasa in inima Londrei, inconjurata de londonezi. Pe ecranul mare de afara era meciul Astra cu West Ham (o echipa din Estul Londrei). Rupandu-ma definitiv de lumea fotbalistica, habar nu aveam ce meci este, cine joaca si pentru ce joaca. Cand singurul cuvant care mi-a atras atentia a fost “Budescu”. Cine? Budescu? Care Budescu? Am intrerupt discutia si mi-am indreptat atentia catre ecran. Da, da era Constantin Budescu cel care se bucura dupa gol. Mi-a sarit inima din piept si desi le citeam tristetea pe fata nu m-am putut abtine sa le spun: “Il stiu. Si nu doar ca il stiu, venim din acelasi oras mic din Romania”. Nu am apucat sa termin tot ce aveam de spus, ca a dat cel de al doilea gol. Deja eram in culmea fericirii si ma bucuram pentru el ca si cum am fi fost prieteni de o viata.

 

Poate ca sunt multi sportivi ce au serii dinastea, poate ca multi se bucura de glorie si de reusite, insa eu pe acest baiat mi-l aduc aminte inca din scoala generala. Pe vremea aceia nu juca fotbal decat in curtea scolii. Tin minte si acum ca avea niste ghete rosu cu negru, rupte, un tricou lalai si singurul lucru pe care il facea toata ziua era sa bata mingea. Profesorul Rosu era cel ce il supraveghea si spunea “ca va ajunge fotbalist mare”, tinandu-si mana la falca. Il vedeam ca pe un nebun ce dadea cu piciorul intr-un balon si lipsea de la orele de matemtica. Si nici nu vreau sa ma gandesc cate probleme a avut cu profesorii nebuni care nu intelegeau ca acest copil are o altfel de inclinatie, una sportiva, nu una spre cifre sau poeme.

 

Te apreciez Budescu. Si nu neaparat pentru ca m-ai facut sa ma simt extraordinar in seara asta cand m-ai facut mandra de tine si de tara noastra. Ci pentru ca ai avut ambitie. Pentru ca te-ai luptat si ai stiut ce ai de facut si unde vrei sa ajungi. Sunt foarte sigura ca multi ti-au dat in cap si ti-au intors spatele. Nici nu vreau sa ma gandesc la agentii din Romania care la inceput nici nu iti raspundeau la telefon si acum te suna toti ca disperatii – ignora-i acum, asa cum te-au ignorat ei pe tine. Viitorul tau nu e in tara aia, nu printre oamenii aia. In schimb, sa le multumesti intotdeauna celor ce ti-au fost alaturi. Sunt sigura ca nu ai uitat de cel ce ti-a pus mingea la picior la inceput (profesorul Rosu) sau de cei ce te-au sustinut macar moral, pentru ca financiar nu cred ca au fost multi care sa te ajute. Felicitari inca o data si sper sa ramai la fel de modest si retras si de acum incolo. Sa lupti sa ajungi si mai departe. Sa te antrenezi si mai mult si sa le arati tuturor ca tu ai reusit singur, doar cu talentul si ambitia ta. Imi doresc pentru tine sa ajungi sa joci aici (Anglia), intr-o alta civilizatie, intr-un fotbal ce iti poate aduce mult mai multe reusite pe toate planurile.

 

Asadar, dragi parinti, dragi indrumatori – ajutati talenetele, sustineti-le. Nu lasati sa se stinga ceva ce nu multi au. Uita-te bine la copilul tau si ajuta-l sa faca ceea ce ii place. Nu il impinge spre 5 lucruri diferite, mai bine afla care este cel mai important pentru el. In loc sa ii pui tableta in brate sau sa il lasi cu orele in fata televizorului, testeaza-i aptitudinile si lucreaza cu el – cot la cot.

Succes!

 

Draga femeie, nu fi proasta.

Draga femeie, nu fi proasta. Nu iti desface picioarele pentru oricine si cu atat mai putin gura. Tine-o inchisa in majoritatea timpului. Deschide-o doar atunci cand chiar ai ceva de supt spus.

 

Nu esti o femeie tare daca ai doar corpul bine lucrat. Iti ia cateva luni sa arati bine si cateva ore pe saptamana petrecute la salon. Sa inveti sa iti folosesti mintea – uneori o viata intreaga nu e de ajuns. Nici make up-ul nu te ajuta sa pari mai frumoasa, un barbat te va aprecia atunci cand ai cateva nopti nedormite si arati in continuare ca poti. Nu vor conta cearcanele tale sau parul nearanjat. Va conta zambetul tau.

 

Nu fi o femeie ieftina. E atat de simplu sa cazi in sfera asta, sa iti creezi o imagine proasta si sa porti in frunte o eticheta ce poate in realitatea nu te caracterizeaza. Gandeste-te bine ce fel de om vrei langa tine. Abia dupa aceea analizeaza-ti comportamentul si greselile. Cu tipete si urlete te vei alege cu un taran, cu tact si diplomatie vei dormi in fiecare seara langa un domn.

 

Barbatii puternici din ziua de azi nu mai sunt fraieri. Nu isi aleg o Cenusareasa, daca nu au testat bine piata inainte si nu s-au asigurat ca iese ceva de acolo. El trebuie sa vada potential si viitor in consoarta sa, chiar daca aceasta are 18 ani sau 40. Si inainte de toate trebuie sa simta suport si iubire. Femeile pot fi foarte usor cizelate. Prostuta de ieri este doamna de maine. (Monica Gabor isi punea geanta in cap crezand ca e fes. Astazi? O doamna tacuta, cu genti Hermes – originale nu fake din Piata Obor – imbracata discret si cu stil). Dar cu cat muierea avanseaza si invata, cu atat trebuie sa creasca barbatul de langa ea. Atfel, se produce inevitabilul – el ramane jos si ea vrea din ce in ce mai sus. (Femeia nu prea are limite daca ai invatat-o sa zboare.)

 

Doar o femeie proasta rade si face glume fara limita cu prietenii lui. O femeie desteapta pastreaza distanta si misterul – de ce sa nu fie doar el cel care stie ce ascunzi bun in tine. Niciunui barbat nu ii va placea sa isi vada partenera hlizandu-se cu alti masculi. Atingerile sunt strict interzise. Daca ii permiti altuia sa iti puna mana pe picior in timp ce iti povesteste drama vietii lui, mai e doar un pahar distanta pana iti spune cat de mult te apreciaza el (goala) dintotdeauna. Si ca tu de fapt meriti mai mult. (Unde? In pat!).

 

 

Iubeste-ti barbatul si fa-l sa te iubeasca si mai mult. Fa-l sa se uite in ochii tai ori de cate ori are nevoie de un raspuns. Nu e mereu nevoie de cuvinte. Cei mai puternici barbati isi tin femeile in spatele reflectoarelor pentru a le zambi cand totul e bine si a se incrunta cand fac ceva gresit. (Catinca Iorga a fost cel mai bun consilier al sotului sau premier; sotia lui George Clooney – Amal Clooney – a fost desemnata cea mai influenta femeie in Londra, aparandu-si sotul in multe procese; Hillary Clinton a fost unul dintre consilierii cei mai importanti atunci cand Bill a devenit presedinte). Si acel barbat cu adevarat puternic, isi va lua femeia de mana la sfarsit si va spune: “ea e cea care ma indruma in fiecare zi, in orice situatie”. Barbatilor slabi le este rusine sa admita ca au o femeie tare langa ei.

 

Insa nu iti transforma relatia intr-o relatie materna. Ca nu esti tu cea care l-a nascut si nici cea care ii spune “puiul mamii”. Tu esti femeia lui. Tu esti cea care trebuie sa il innebuneasca cu sexul. Tu poti detine controlul (dar dai lui impresia ca hamurile sunt in mainile lui). Tu si doar tu poti controla tot ce tine de el si de gandurile lui.

 

Linisteste-ti barbatul, nu il cicali. Femei nebune sunt cu miile, cele bune sunt ca trifoiul cu 4 foi. Ajuta-l sa creasca si sa ajunga din ce in ce mai sus, pentru ca o data cu el vei creste si tu.

 

Gandeste-te bine cine vrei sa fii, cum vrei sa fii si mai ales cum iti doresti sa fie barbatul cu care iti vei petrece toata viata.

Asa ca, draga femeie, fii desteapta!

 

 

Sex. Bani. Putere

Sexul banii si puterea. Trei cuvinte, trei nevoi omenesti (mai mult sau mai putin), legate atat de strans intre ele.

 

Din mosi stramosi stim ca aparem pe acest Pamant in urma contactului sexual dintre un barbat si o femeie. Mai nou au aparut si alte noi metode de conceptie, insa cea mai populara si des intalnita este tot aceasta – sexul. Sau ii putem spune dragoste daca va face sa va simtiti mai bine. Insa “sex” suna mai puternic.

 

Banii sunt si ei un factor esential in viata de zi cu zi. Vrem sau nu sa acceptam, banii conduc lumea  – fie ca sunt ei palpabili, niste cifre pe ecran sau doar niste acte ce demonstreaza ca dobandim un bun. Intr-un mod mai putin constient, folosim acest cuvant sau o masa de cuvinte ce se leaga implicit tot de bani la aproape fiecare 30 de minute. (Daca nu chiar mai putin).

 

Puterea este una dintre cele mai importante arme ale convietuirii. Puterea inseamna detinerea controlului. Puterea aduce informatii, jocuri si placeri. Si nu in ultimul rand bani si sex.

 

Si banii si sexul si puterea vin si pleaca (si se intorc). Sunt diferite cicluri ale vietii prin care suntem nevoiti sa trecem de mai multe sau mai putine ori. Desi cei mai multi dintre noi si-ar dori mai multi bani, mai multa avere – ceea ce aduce implicit aceste lucruri este puterea. Puterea de cele mai multe ori o dobandesti prin relatii, prin caracter si nu in ultimul rand prin tacere. A sti sa taci atunci cand trebuie si sa vorbesti doar atunci cand ai ceva de spus este cheia in acest ciclu vicios al lumii din ziua de azi.

 

Sexul il are oricine. Insa nu oricine poate face sex cu oricine.

 

Banii pot si ei fi facuti de aproape oricine. Un om cu vointa, ambitie si ce se straduieste sa reuseasca – o va face – mai devreme sau mai tarziu, la o scara mai mica sau una mai mare. Expresia “are bani multi” este mult prea interpretabila, depinzand de cercurile in care te invarti, nivelul la care vrei sa fii si nu in ultimul rand ceea ce ai apucat sa vezi. Aparentele pot fi foarte inselatoare. Nu de multe ori ati gandit despre anumite persoane ca au, ca fac, ca dreg si singurul lucru pe care il aveau erau aparentele. Sunt putini oameni despre care putem spune ca au cu adevarat. Restul traiesc la un nivel mai inalt, incaseaza mai mult – cheltuie mai mult. Dar la sfarsitul zilei, toti acesti oameni isi fac griji cum sa faca mai mult pentru ca involuntar si-au dublat, triplat cheltuielile. Cu bani poti cumpara multe lucruri, insa putini stiu sa cumpere cu bani putere.

 

Puterea vine din relatiile pe care ti le formezi. In strainatate copiii oamenilor cu adevarat bogati sunt trimisi de mici la fel si fel de scoli. Si nu pentru a invata cine stie ce carte – poate doar mai multe limbi straine – ci pentru a cunoaste oameni. Pentru a-si forma relatii si intr-o tara si in alta. Peste ani si ani, prietenii iti vor ramane prieteni – insa relatiile vor fi cele care vor conta in indeplinirea visurilor tale. (asta daca ai vreun vis in a ajunge cineva).

 

Incepe de azi. Fa-ti cat mai multe relatii. Pastreaza legatura cu toti cei care mai devreme sau mai tarziu vor fi undeva unde tu nu poti ajunge. Nu te uita urat la cel ce e deasupra ta si invata sa ajungi acolo. Dar nici la cel de sub tine – niciodata nu stii cum in viata va fi el ce te va ajuta. Nu fugii de oamenii mai destepti, ci roaga-i sa te invete. Nu te inconjura de oameni prosti, pentru ca intr-o zi vei fi si tu la fel ca ei. Nu iti fie rusine sa intrebi cand nu stii. Vorbeste cu toata lumea. Da-ti cartea de vizita la masa, la teatru, la cinema, la sala, la piata – oriunde. Nu vei creste niciodata barfindu-l pe x si pe y ca are, ca n-are, ca a facut si ca a dres. Uita-te la tine – analizeaza-te doar pe tine. Nu fi timid, dar nici arogant. Vorbeste putin si asculta mult. Fugi din locurile in care nu ai nimic de invatat. Nu pierde timp. E viata mult prea scurta pentru a-ti dori un nivel limitat. Invata sa cresti in fiecare zi. Invata sa vrei mai mult, sa cunosti mai mult, sa ai mai mult.

Si nu uita:

Daca ai relatii – ai putere.

Daca ai putere – ai bani. (sa vrei sa faci si sa targi tare, ca nimic nu pica din cer)

Daca ai bani – ai sex. (cu aproape cine vrei, cand vrei si unde vrei)

 

Si poate ca cel mai simplu ar sa fi un om ce nu are nevoie de putere si nici de bani si poate nici de sex. Dar Oscar Wilde a spus ca “totul in lume este despre sex, mai putin sexul. Sexul este despre putere”.

Sa le plangem de mila.

Un barbat nu te lasa niciodata pentru ca esti prea buna. Valabil si in cazul femeilor.

Hai sa fim seriosi acum, ce om pe planeta asta o sa pareseasca o persoana buna la suflet, si mai buna in pat, fara defecte si doar cu calitati. Nimeni! Va spun cu siguranta.

Deja ma zgarie pe creier expresia: “Nenorocitul, m-a lasat desi eram femeia perfecta pentru el. A luat-o pe curva aia si stiu eu ca intr-o buna zi va regreta”.

Daca nu ne referim la baietandrii de 15-16 ani, atunci fraza de mai sus e pur si simplu ipocrizie si frica de a accepta adevarul.

Hai sa ne gandim putin: oare cine ar renunta la Mercedes pentru o Dacie? Si mai ales fara un motiv. Daca intrebi 100 de persoane ce ar alege intre cele doua, 101 ar raspunde cu prima varianta. Excluzand bineinteles oamenii frutrati si ipocriti care ar spune ca aleg Dacia. Exact asa si cu partenerul de viata. Daca ai o comoara langa tine, pentru ce motiv sa te duci sa iei ceva ruginit? Niciunul – cel putin eu, nu gasesc.

Pentru cei parasiti, lectie dura dar necesara:

 

  1. Desi te crezi cea mai buna persoana de pe acest Pamant, cu siguranta nu ai fost cea mai buna persoana pentru el/ea.
  2. Te consideri atragator/atragatoare – poate ca doar tu te vezi asa si in niciun caz cel ce a plecat de langa tine.
  3. Lucrurile pozitive pe care le faceai nu erau atat de mari pentru el/ea asa cum par in ochii tai.
  4. Sexul era deja o povara pentru amandoi – nu iti mai minti prietenii ca tu faceai tot si celalalt nimic – cei capabili sa judece o astfel de situatie nu te vor crede nici macar o secunda. Ori nu ati fost compatibili de la inceput, ori a fost o simpla flacara ce s-a stins mult prea repede. Nu e vina niciunuia.
  5. Timpul petrecut impreuna era din ce in ce mai putin – si atunci cand era, era degeaba.
  6. Atentiile, cadourile, joaca – toate lipseau cu desavarsire. Incearca sa iti amintesti cand ati petrecut cateva zile buna impreuna, in care ati ras cu gura pana la urechi, v-ati imbratisat in orice moment – netinand cont de nimeni. Incearca sa iti amintesti cand te-a pus pe tine in fata prietenilor si nu i-a pasat nici macar o secunda ca poate pica prost – contai doar tu.
  7. Inselatul era deja la ordinea zile. Nimic concret, dar fiecare cu viata lui. Vorba aia, daca se intoarce acasa, ce mai conteaza?!
  8. Daca nu erai in stare sa provoci dor, dorinta si iubire nebuneasca – atunci nu mai bate cu pumnul in masa spunand: “Dar cate am facut eu…”. Ori ai facut degeaba, ori ceea ce faceai nu era ceea ce astepta partenerul tau.
  9. Stii “frica” aia care exista in unele cupluri? Eh, la voi era? Daca nu, atunci intreaba-te de ce. Frica despre care vorbesc este doar frica de a pierde pe cel de langa tine, frica de a gresi si mai ales frica de a renunta la ceva atat de frumos pentru o prostie. Cand “chestia asta ciudata” a disparut (asta daca a fost acolo vreodata) – ati disparut si voi.
  10. Liniste si totusi nu prea multa liniste. Ori i-ai oferit prea multa, ori deloc. Noi oamenii suntem ca animalele, cum ramanem fara zgarda, cum ne ducem sa exploram cat mai departe. In acelasi timp, daca zgarda e prea stransa – ne sufocam. Una din doua cu siguranta ai facut.

Asadar, dragii mei parasiti, nu mai plangeti pe la toate mesele, nu va mai bateti cu pumnul in piept pentru bunatatea din voi si nu mai cersiti sfaturi de la prieteni “mincinosi”. Cei care nu sunt capabili sa va deschida ochii, sa va spuna adevarul (oricat de dureros ar fi), sunt doar niste oameni ai interesul in viata voastra sau sunt doar neinteresati de problemele tale si iti arunca un “ai dreptate” in ochii si gata, dormi mai linistit/a. Nu te mai compara cu cel/cea ce ti-a luat locul – pentru ca gresesti. Iti faci viata mai amara, suferi mai mult si oricum nu vei gasi o explicatie plauzibila. Toti isi spun ca e urat/a, prost/proasta, muma padurii sau ce alte mii de defecte ii mai poti atribui. Dar degeaba, el/ea este cea/cel ce doarme in locul tau acum, in bratele lui sau ale ei.

Deschide ochii si lasa trecutul in urma si concentreaza-te pe viitor – ai grija sa nu o patesti iar!

Esti pregatita?

In ultimele zile primesc tot mai multe mesaje, care intr-un fel sau altul contin aceasi intrebare: esti pregatita sa devii mama?

Desi mai am 1 luna si ceva pana cand ma apropii cat de cat de data pe care o vreau eu, desi burta imi creste pe zi ce trece mai mult si intalnirile cu doctorul devin din ce in ce mai dese…Parca totusi nu imi vine sa cred. Ce-i drept nu mi-a venit sa cred nici cand am aflat ca sunt insarcinata, nici cand i-am auzit inima prima data, nici cand am simtit prima miscare si nici macar atunci cand i-am vazut trasaturile nedefinite ale fetei la ecograf.

Pot spune ca am fost o gravida norocoasa pana acum. Fara greturi, fara pofte, fara dureri…intr-un fel sau altul nici nu am simtit-o decat atunci cand imi dadea cate un ghiont, probabil sa imi aminteasca ca e acolo. Am fost si sunt rasfatata de toti cei din jurul meu, am primit multe incurajari, multe ganduri frumoase si cel mai important, am primit(si eu si ea) mangaierea lui in fiecare seara.

Revenind la intrebarea daca sunt pregatita? Nu stiu cat de pregatita sunt. Nu stiu cat de mult constientizez ce mi se intampla. Nu stiu ce fel de mama voi fi. Nu stiu cat de bine imi voi creste copilul si mai ales nu stiu cum voi reactiona cand o voi tine pentru prima oara in brate. Am o gramada de carti cumparate, sau mai degraba primite – nu am reusit sa citesc nici 5 randuri. Nici asta nu imi pot explica. Poate ca mi se pare totul prea banal, prea sistematic si general.

Tot ceea ce stiu este ca va fi un copil primit cu foarte multa iubire. Stiu ca va primi toata atentia si dragostea mea. Stiu ca ii voi oferi absolut tot, neconditionat. Mai stiu si cum nu vreau sa fim noi ca parinti sau ea – acum sa vedem ce iese. Nu mi-o inchipui in multe feluri, ci mi-o inchipui intr-un singur fel: o fetita puternica, sustinuta din toate punctele de vedere. O fetita sanatoasa in primul rand, ce ne va ajuta sa vedem viata intr-un alt mod si nu in ultimul rand, o vad ca pe cea mai mare realizare. Imi promit mie, in fiecare seara, ca voi da tot ce e mai bun, ca peste ani sa spun: Da, asta este ceea ce mi-am dorit – fata mea, pentru care promit ca voi face orice si voi calca pe oricine in picioare!

Atat stiu sa raspund la genul acesta de intrebare.

Pantofii

Pana acum ceva timp pierdeam timp analizand comportamentul celor de langa mine, de pe strada sau de ce nu, de la televizor. Imi placea sa ma numesc “observing” si imi imaginam fel si fel de lucruri. Unele ipoteze poate erau aproape de adevar, altele poate pura imaginatie. Nu am de unde sa stiu si cu siguranta nu voi afla niciodata.

Din cauza lipsei de timp si a grabei infinite, mereu prezenta in viata mea in ultima perioada, ochii nu mi se mai indreapta spre chipurile celor din jurul meu. Mereu cu telefonul in mana, laptop, geanta, carti si unde mai pui ca ma mai chinui si cu cate o cafea…am inceput sa ma uit la pantofi mai mult ca niciodata!! Nici nu va inchipuiti cat de multe imi spun pantofii unei persoane despre firea, caracterul si modul de viata. Desi sunt lucruri superficiale la prima vedere, incepe sa devina interesant.

Iubesc pantofii. Am cateva sute de perechi si nu sunt deloc modesta – sunt chiar laudaroasa. E boala de familie. Imi aduc aminte cum ii admiram mereu mamei mele colectiile de pantofi: ziua si perechea, tinuta si perechea… Sunt pantofi pe care nu i-am incaltat niciodata. Altii i-am purtat de prea multe ori. Unii dintre ei mi-au purtat picioarele in locuri spectaculoase ce acum se leaga strict de amintiri. Oricat as vrea sa ii dau, nu pot. Pentru ca de fiecare data cand ii pun in picioare (chiar si pentru cateva minute doar, in fata oglinzii) retraiesc anumite sentimente, momente…inchid ochii si ma duc acolo – unde candva am pasit cu zambetul pe buze.

Iubesc tocurile. Insa, doar atunci cand e cazul si cat e cazul. Nu ma voi cocota niciodata pe tocuri ce ma fac sa par inalta si proasta. Daca nu te simti comod si nu mergi natural, degeaba fortezi nota – o dai in penibil.

Nu imi plac pantofii ieftini. (Stai – stai nu sari ca ars/a). Cand spun ieftin, nu ma refer la pret, pentru ca eu personal am si pantofi de 50 euro, dar si de 1000. Ieftin inseamna pantofi facuti in graba, iti iau ochii la prima vedere si cand ii incalti a doua oara deja poti observa cum cusaturile nu sunt identice si cum tocul se inclina intr-o parte. De aceea, acum imi aleg incaltarile cu mult mai multa grija decat in trecut.

Tenesii sunt prietenii mei cei mai buni in ultima perioada. Ne intelegem minunat si ma fac sa ma simt bine, sa ma deplasez cu usurinta si cel mai important – datorita faptului ca azi poti gasi tenesi eleganti, tenesi sport, tenesi casual – ii asortezi super usor la orice. Insa mare atentie cu ei, nu ii poti purta oriunde, oricand.

Balerinii sunt cei care nu ar trebui sa lipseasca din colectia unei femei. Imi plac doua branduri la nebunie. Una dintre ele este Tod’s: comod, discret, feminin si masculin in acelasi timp – colectia “Gommino” te scoate mereu din incurcatura. Cand vreau sa merg pe o tinuta putin mai eleganta, desi arunc pe mine doar o pereche de jeans si un sacou, aleg Chanel. In orice caz, netinand cont de brand, trebuie sa ai o pereche de balerini negri si una crem – obligatoriu!

Cizmele – aici ar fi destul de mult de scris, insa o sa incerc sa ma rezum pe cat de putin posibil. Mi se pare mult mai greu sa asortezi cizmele cu tinuta decat orice alt tip de incaltaminte. Un lucru pe care eu il urasc (sunt mai multe, dar primul): cizme largi la pulpa sau la glezna. Sunt putine modele care merg purtate asa. In cele mai multe cazuri e un esec total. Si ca o scurta povestioara – plimbandu-ma prin orasele Europei destul de des, mi-a fost atat de usor sa identific o romanca indiferent cat de aglomerata era locatia in care eram: cizme negre, cu toc, asortate cu jeans mulati, cu talia joasa si o curea mare sau mica. Nu stiu daca intelegeti ce vreau sa spun, insa data viitoare promit ca voi face o poza. Alta chestie care a explodat acum in ultimul timp. Sosetele alea lungi ce ies din cizma: in primul rand, daca doresti sa porti asa ceva, asigura-te ca nu ai ciorapi pe tine (e penibil), asigura-te ca nu arati ca motanul incaltat si nu in ultimul rand ai grija la culori: negru cu maron nu merge!

Stiletto: my favorite type of shoes! Sunt minunati. Daca stii cand sa ii porti, ce marime sa aiba tocul si te simti bine purtandu-i in picioare (nu toata lumea poate – drept dovada, femeile ce au montul destul de mare nu au ce cauta cu stiletto in picioare) atunci nu ar mai fi nimic de spus. La birou, la intalniri, la petreceri, la bal, la gala, la teatru…aproape oriunde – nu in aeroport, la sala sau la piata – este pantoful care te face sa te simti femeie, iti ridica usor fundul si ajuta la atitudinea ta feminina.

Platformele: bleah bleah bleah. Mi-au placut mai demult, ba chiar cred ca aveam cateva perechi bune – acum: la gunoi! Daca nu sunt sandale, atunci nu au ce cauta in garderoba ta!

Sandalele – bucuria verii. Un lucru trebuie precizat aici: niciodata sa nu porti sandale daca nu ai pedichiura facuta! E oribil. Sandalele sunt frumoase atata timp cat nu exagerezi in pietre, sclipici si fundinte. Daca pastrezi totul simplu se vede si mai frumos si mai elegant.

Ar mai fi papucii/slapii – sunt doar doua locuri in care ii poti purta: in casa si pe plaja. Atat!

 

Dupa ce am palavrajit atat, 5 lucruri pe care trebuie sa le respectati cu sfintenie.

 

Codul bunelor maniere: Pantoful!

  1. Pantofii intotdeauna curati – fara nicio exceptie – si ingrijiti.
  2. Cumparati pantofi de calitate.
  3. NICIODATA nu purtati pantofi/sandale decupate cu ciorapi.
  4. Nu va descaltati cand mergeti in vizita – doar cei mai putin documentati va vor cere sa o faceti.
  5. Purtati tocuri atunci cand trebuie. Daca nu sunteti buna la mersul pe tocuri cui, atunci renunta – ce e simplu, e mai frumos!

 

Pantofii iti definesc personalitatea. Alege-i cu grija, poarta-i cu grija si cel mai important: asorteaza-i cu grija!

Femeia “singura” de sarbatori

Dupa parerea mea sunt 3 tipuri de femei ce isi petrec sarbatorile singure:

 

Prima categorie

 

Amantele – saracele de ele, desi se bucura pe parcursul anului de atentie, sex si multe alte lucruri bune, raman cu buza umflata, cu telefonul in mana si cauta cu disperare sa se incadreze intr-un tablou ce miroase a putina fericire. Stau lipite de telefon si asteapta un semnal de la domnul, care cine stie prin ce locuri isi rasfata acum partenera de viata. Desi pozeaza in femei puternice, fericite si mai ales independente, nimeni nu stie ce este cu adevarat in sufletul lor. Sunt mai triste ca niciodata si desi rad cu gura pana la urechi, apar remuscarile. In niciun caz remuscarile fata de sotia domnului, ci remuscarile fata de situatia in care au ajuns, viata mizerabila pe care o au (referindu-ne stric la momentele mai sus precizate) si regretele ca nu pot fi ele in locul celor oficiale. Parca le e si frica sa isi faca vreo analiza, pentru ca nu isi pot face singure rau si gasesc fel si fel de pretexte si explicatii absurde sa se compatimeasca si sa primeasca o incurajare de la alta prietena ipocrita care e tot in aceasi situatie, sau doar nu are chef sa isi oboseasca gura sa ii spuna ca nu e bine ce face.

Trebuie precizat ca sunt multe tipuri de amante (voi detalia intr-o alta postare). Cele care nu pot sta locului deloc, au mai multi barbati la dispozitie (de obicei toti sunt cuplati) si atunci cand se vad cu adevarat singure, incep iarasi vanatoarea. Le place adrenalina si filtreaza cu aproape oricine este acompaniat. Asadar, ele poate ca nu se plictisesc la fel de tare, dar tot triste si singure raman.

 

A doua categorie

 

Nefericitele (asa imi place sa le numesc) – desi sunt intr-o casnicie/relatie, au un barbat langa ele, nu dorm singure si primesc o imbratisare in Ajunul Craciunului – sunt mai triste decat amantele. Sunt mai singure ca niciodata, au sufletul gol si au ajuns sa iubeasca rutina. Pune-te masa, scoala-te masa – aceasi lume, aceleasi glume e doar Craciunul sau Revelionul. Unele dintre ele mai au copii si chestia asta le mai alunga din durerea cauzata de lipsa de atentie din partea domnului. Nu au curaj sa accepte situatia dramatica in care sunt si isi ocupa timpul cu fel si fel de lucruri mici pentru a uita ca el nu mai este cum era o data si ca acum totul se intampla doar de complezenta. La bal, la petrecere sau doar la prieteni acasa, pozeaza in femeia (ne)fericita, zambeste, accepta aproape orice din partea lui – doar doar sa nu observe cineva ca de fapt totul e doar un teatru – danseaza daca el vrea, rade la glumele lui, il cara pe brate pentru ca a baut putin cam mult si uite asa a trecut si seara cu pricina – a mai trecut un an. Se trezeste de dimineata in acelasi loc (langa el – poate patul este diferit, daca e vreo norocoasa sa fi plecat in vreo vacanta), acelasi gust amar, aceasi poveste – incepe rutina.

Oricat de mult ar ascunde toate lucrurile acestea in sufletul lor, sunt total nefericite si nu au curajul sa schimbe ceva. Ba e Craciunul, ba e revelionul, ba e ziua lui, ba e ziua copilului, a soacrei sau a mamei – mereu exista un astfel de obstacol. Asadar, asteapta sa treaca timpul si sa vina urmatoarea sarbatoarea – poate poate se mai schimba ceva. Sau nu!

 

A treia categorie

 

Ghinionistele – cele cu un barbat ce nu e acasa – plecat in vreo delegatie, cu munca sau din alte motive nefericite. Fac bradul singure, suspina de dor si cu ochii inlacrimati isi petrec sarbatorile singure. Viata a fost mai cruda cu ele si nu le-a dat sansa sa isi stranga iubitul in brate in noaptea sfanta de Craciun. Nu vor sa vada pe nimeni, se refugiaza in singuratate si strang poza lui tare la piept. In cazul in care se inarmeaza cu putere si decid sa scoata capul in lume, sa se mai destinda cu cativa prieteni, nefericirea li se citeste pe chip. Isi doresc un singur lucru: sa fie langa el si atat.

Si cum nu gasesti padure fara uscaciuni, mai sunt si cateva “ghinioniste” care se bucura de situtia respectiva si profita la maxim, dansand in bratele altui domn, strangand o alta mana sau de ce nu…dormind intr-un alt pat. Ca nah…asa e lumea asta, plina de oportunitati.

 

 

Celor care nu sunt “singure” de sarbatori si mai ales celor care nu fac parte din categoriile de mai sus le doresc un An Nou Fericit si plin de bucurii.

Sarbatori fericite dragele mele!

O prietena de suflet! Anamaria Prodan!

Pe Ana am cunoscut-o intamplator acum cativa ani…4 cred. Nu mai stiu exact cand a fost prima data cand am schimbat cateva cuvinte, insa imi amintesc cu exactitate cand am vazut-o in persoana – eram la un mall din Bucuresti. Ea nu stia cine sunt (ar fi fost si culmea), era cu o gasca mare dupa ea (cam asa obisuiesti sa o vezi), intr-un magazin Zara. Un magazin modest pentru ceea ce isi permite ea, insa primul lucru pe care l-am observat a fost parul – la televizor parea cu totul si cu totul diferit. Am privit de la distanta: incerca sa multumeasca pe toata lumea, erau multi copii care trageau de ea in stanga si in dreapta – cu zambetul pe buze, fara nervi si fite vorbea cu oricine. Au fost multi care au cerut sa faca o poza cu ea, dar eu nu am indraznit. Cat sunt eu de bagacioasa, mi-a fost rusine. Poate as fi facut-o daca era singura.

 

A trecut timpul si datorita faptului ca eram casatorita cu un fotbalist am ajuns sa o cunosc. Desi recunosc ca am fost putin reticenta la inceput, probabil din cauza faptului ca nu indrazneam sa ma “bag in seama” de frica sa nu ma lovesc de un refuz de comunicare – pe care cu siguranta nu l-as fi acceptat usor. Incet incet am inceput sa vorbim. O relatie destul de rece la inceput, am inceput sa ne apropiem la prima noastra discutie mai lunga, pe care o tin minte si acum – in aeroport, la Otopeni. Bineinteles ca aveam emotii si eram putin stanjenita, insa ea a stiut sa imi arate caldura din sufletul ei, sinceritatea pe care putini stiu sa o vada si mai ales puterea pe care prea putine femei o au.

 

Sunt foarte multi oameni care o plac pe Anamaria, dar sunt si multi care isi dau cu parerea fara sa o cunoasca catusi de putin. Lumea in care se invartea ea, cea a fotbalului sa stiti ca nu este deloc usoara. Au fost barbati care nu au reusit sa faca fata, in timp ce ea in permanenta a ramas in top (drept dovada castigarea trofeului de anul acesta). Eu o admir in primul rand ca prietena – pentru ca niciodata nu i-am cerut nimic si mi-a oferit absolut tot ce a putut, fara sa imi ceara nimic in schimb. Stiti prea bine cate “vedete” din Romania isi vand prietenia pentru nimic. Nu a existat data in care sa o sun si sa nu imi raspunda la telefon, lucru pe care sa il cer si sa nu faca tot ce poate sa rezolve si cel mai important, cu toate pe care le are pe cap, a stiut sa fie mereu langa mine – chiar si in cele mai grele momente. Drept dovada, i-am dat un simplu mesaj daca vrea sa imi fie alaturi de deschdierea salonul Vos Beauty Salon la Londra, sa fie imaginea noastra si a spus DA imediat, fara sa stea pe ganduri. Altii ar fi cerut bani, favoruri sau mai stiu eu ce – ea NU. Si-a cumparat imediat bilet si a venit sa ma reprezinte aici, peste hotare, sa ma sustina si sa imi dea cele mai bune sfaturi.

 

In al doilea rand o respect pentru femeia care este: simpla si complicata in acelasi timp. Am vazut cu ochii mei felul in care isi educa copiii, modul nebunesc in care isi iubeste sotul si cat de multe face pentru a tine familia unita. Am ramas foarte surprinsa sa vad cum copiii ei stiu ce inseamna cuvantul “nu”, desi si-ar fi permis sa le cumpere orice, felul in care se poarta, felul in care vorbesc si mai ales m-a surprins cum ei ii cer sfatul in orice privinta si ea este mereu acolo – netinand cont de loc, situatie sau imprejurare. Isi sustine barbatul mai mult decat orice femeie din jurul meu. Am avut norocul sa invat multe de la ea si mai ales sa imi doresc ca peste cativa ani si familia mea sa fie exact la fel, si barbatul meu sa se simta la fel de sustinut ca al ei. Se lupta ca o leoaica in jungla in care traim – si nu doar pentru ai ei – ci si pentru noi, cei care ii suntem alaturi ca prieteni sau cunostinte. Ar trebui ca toate femeile sa “fure” cate ceva din atitudinea ei, grija ei si mai ales responsabilitatile pe care si le asuma constant pentru cei dragi.

 

In al treilea rand o respect pentru profesionalismul de care da dovada. Alfel, cu siguranta nu ar mai fi fost cel mai bun impresar din Romania. In putinele cazuri in care am apelat la ea, nu m-a refuzat niciodata, ba din contra, a facut tot ce a putut sa ma ajute. Si stiu din putinul timp petrecut cu ea ca nu doarme noaptea, sta numai cu telefonul in mana si se streseaza la maxim pentru jucatorii ei – si nu numai – s-a zbatut mult si pentru jucatori care au tradat-o mai tarziu, insa niciodata nu a afirmat ca ii pare rau. A luptat la fel de mult! A intrat in conflicte cu fel si fel de barbati din lumea asta neplacuta a fotbalului si nu a parut nici o secunda mai slaba ca “ei” – tinand cont ca o femeie reuseste sa doboare unul cate unul, oameni grei ai fotbalului romanesc, ar trebui sa insemne ceva.

 

Si in ultimul rand o respect pentru omul care este in fiecare zi. Poate ca nu face public tot ajutorul pe care il ofera celor mai putini neajutorati. Insa faptele bune nu dispar niciodata din viata ei. Cat de putin sau cat de mult, ea incearca in permanenta sa faca oameni fericiti. Ii place sa vada bucurie in jurul ei. Rade mereu din suflet si iti da o stare de bine.

 

Lasand la o parte partea publica a Anei, va spun sincer ca este un om minunat. O femeie puternica, care a stiut ce vrea, unde vrea sa ajunga si a luptat. Nu i-a fost mereu usor, insa viata a facut-o sa razbeasca si in cele mai urate momente si sa ajunga persoana care este astazi. Te iubesc Ana! Te iubesc din suflet si cu ocazia asta iti mai pot multumi inca o data pentru tot ceea ce ai facut pentru mine – neconditionat – asa cum o faci pentru toata lumea!