:)

14 Sep, 2013

Zambeste1

Zambeste. Incerc in fiecare dimineata atunci cand deschid ochii primul lucru pe care il fac este sa zambesc. Nu sunt genul de persoana care sa fie morocanoasa usor, fara motiv, insa fara sa vreau legatura dintre parte gandita si cea vorbita nu este foarte stransa. Gandesc mult, mult prea mult poate. Intorc si analizez fiecare cuvant de mult prea multe ori. “Da ce a vrut sa zica de fapt?”, “Tonul vocii era ciudat” si asa mai departe. Plec de la o idee si ajung la alta, care nu are nicio parte comuna cu punctul de unde am plecat. Am fost de multe ori intrebata “Vrei?” si am zis “Nu” , imediat, fara sa ma gandesc la altceva. Insa sufletul imi ardea de dorinta, corpul imi vibra. Vroiam…dar asteptam ca gandurile mele sa fie citite. Ce prostie!

Stiu ca suna extraordinar de ciudat, dar nu am intalnit inca o persoana (si aici ma refer la orice fel si tip de persoana si orice relatie intre noi: prieteneasca, amoroasa sau familiara) care sa poata spune ca atunci cand zic nu, de fapt vreau sau cand zic da, o fac fortat. Nu vreau sa merg pana la extrem, pentru ca nu mi se intampla asta in fiecare zi sau in orice fel de situatie. Nu! Ma refer la un anumit fel de situatie, atunci cand starea mea se schimba in cateva minute, fara niciun motiv intemeiat. Chiar si atunci continui sa zambesc, totul se petrece in interiorul meu si in mintea mea. Am puterea de a ascunde ceea ce simt atunci cand vreau. Cred ca din cauza faptului ca sunt intr-o continua analiza, merg cu gandul in amintiri, trairi si sentimente, uitate de mult intr-un sertar al sufletului meu. Starea de atunci ia loc in corpul meu si imi afecteaza momentul prezent. Raman blocata pe ideea respectiva, incerc sa gasesc noi semnificatii, explicatii si mai ales raspunsuri. De multe ori “click-ul” se petrece in mintea mea la ceva timp, in cele mai ciudate situatii si momente. Un exemplu destul de recent, stateam la masa cu o prietena buna, mancam, radeam, povesteam.. Si dintr-o data din senin am tacut. Bineinteles, m-a intrebat ce am, am zis nimic. Cum am spus si mai devreme, absolut niciodata nu am putut taia bariera asta a deschiderii totale si mai ales a exprimarii. Nu era nimic important, doar ca pur si simplu gasisem raspunsul unei situatii precedente, petrecute tot in compania unei prietene bune. Nici acum nu stiu de ce chiar atunci, in momentul ala. Pur si simplu s-a intamplat. Chestia asta e mai profunda oricum, imi trec prin minte diferite chestii de cand eram copil, ma intreba mama daca vreau sa imi cumpere ceva..o rochita..o toala..nu stiu.. si ziceam imediat NU. Dar eu, deja imi inchipuiam cum mi-ar sta cu ea, cu ce as purta-o si asa mai departe. In doua minute eram bosumflata, poate si dezamagita…de mine cel mai probabil. Vroiam ca mama sa inteleaga ce vreau, fara sa spun. Nu astept toate chestiile astea degeaba. In general astepti de la ceilalti ce le oferi. Eu, in nebunia mea, simt oamenii. Stiu cand zic da sigur, sau doar asa de dragul conversatiei. Si nu cedez. Nu las lucrurile asa, vreau sa rezolv, sa fac lumea fericita si mai ales sa isi bucure sufletul. Sa nu fie fortati, sa fie liberi si deschisi.

Stiu ca nu e bine cum sunt si primul gand care iti vine sa i-l spui cand citesti este: schimba-te! Sincer, am incercat.. nu am putut. Sau nu am incercat suficient, sau nu am fost destul de motivata. Intr-un fel ma gandesc, de ce sa ma schimb, daca asa sunt eu? Dar in acelasi timp, stiu ca nu toata lumea are rabdare sa stea sa imi analizeze mie starile, sa interpreteze fiecare gest si sa cantareasca fiecare cuvant. Din nou, sunt intr-o alta galaxie, cu lucruri greu de inteles. Ce persoana complicata, nu?

 

Comentarii

  1. Antoanela

    Am citit si m-am gândit imediat la faptul ca de dimineata m-am trezit si am zambit. :) nu stiu cat de des o fac, dar astazi asa m-am trezit. Si nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori am spus si voi mai spune NU, deși nu e ceea ce imi doresc, deși nu e ceea ce vreau. Tocmai pt ca asa cum spui si tu, astept de la ceilalți sa ma cunoască. Astazi m-am regasit in ceea ce ai scris. Buna dimineata!

Lasa un comentariu

Comentariu:
(all fields required)