3 nebuni

Isus

Ieri m-am dus sa iau pranzul. Pauza de masa este de aproximativ 1 ora, dar nu stau niciodata atat de mult, pentru ca am multe de facut si timpul nu imi permite. In caz ca nu vorbesc la telefon, stau eu cu mine si analizez ce se intampla in jurul meu. Nu sunt foarte atenta la detaliile ce ma inconjoara, cum ar fi strazile, cladirile sau magazinele. Parca dorm pe mine, insa imi place mult sa analizez oamenii. Sa incerc sa imi dau seama daca sunt fericiti sau nu, daca se grabesc si mai ales imi place sa ii impart in categorii. E o adevarata poveste felul in care clasez eu persoanele la prima vedere. Oricum primul lucru la care ma uit sunt unghiile. Nu stiu daca a scapat cineva de chestia asta. Le retin intr-un mod foarte ciudat. Pana si pe ale femeii de servici din caldirea in care lucrez. Toti avem nebuniile noastre, ei bine asta e una de a mea. Cred ca daca s-ar inventa cititul in unghii as castiga o gramada de bani. Asta asa ca o gluma, ca sa ne mai destindem putin.

Sa revin. Asa cum mergeam eu ieri pe strada, cu gandurile mele, fredonand ceva, am vazut 3 oameni nebuni in 50 de metri. Culmea, toti 3 erau barbati. Unu avea o punga cu sticle si le spargea pe sosea, unul vorbea singur si ultimul dadea cu pumnii intr-un zid. M-am oprit pentru cateva secunde. Zici ca erau asezati strategic, in orice parte vroiai sa mergi, trebuia sa treci pe langa unul dintre ei. Am inceput sa ma intreb daca se cunosc. Nu de o viata bineinteles. Ci doar asa, la o nebunie la coltul strazii. Pentru ca logic ar fi sa se inteleaga de minune, atata timp cat desteptii stau printre destepti, prostii sunt inconjurati de prosti si asa si cu nebunii. Cred ca eu tratez putin superficial aspectul asta, dar cred ca doar oamenii slabi ajung in postura asta. De cele mai multe ori oamenii cu probleme grave in viata sunt foarte sanatosi si lupta pana la ultima suflare. Altii, se dau putin cu curu’ de pamant si gata, ajung sa sparga sticle.. Pe strada. Ca nu sunt atat de fraieri incat sa isi dea cu ele in cap. Nu constientizeaza alte lucruri, insa realizeaza ca au nevoie de bautura sau droguri, depinde de caz, una dintre cele doua exista intotdeauna. Din cand in cand mai aud ca un “om al strazii” a atacat nu stiu ce domnisoara. Intr-adevar si mie imi e frica de ei si fug de cate ori ii vad. Dar oare, intre ei de ce nu se ataca?!

Cum ajungi nebun? Sincer, nu stiu. Ideea e, cum te poti trata daca ai ajuns acolo ? Daca intrebam un doctor, ne va da o explicatie logica si ii va recomanda niste pastile. Un psiholog va fi si el pe aproape, cerand niste ore particulare. Psihiatrul devine si el nebun pentru a intra in jocul lor si asa mai departe. Parerea mea, si tin sa precizez ca meseria mea nu e legata de cele mai sus mentionate, este ca oamenii nebuni sunt asa pentru ca asa vor, pentru ca s-au plictisit de viata buna sau pentru ca sunt foarte slabi si nu au putut accepta niciun soc sau infrangere. Cunosc o persoana care a luat-o razna ca si-a pierdut toata averea, dar in acelasi timp cunosc o mama care si-a pierdut ambii copii si chiar daca zambestul i-a disparut, lacrimile nu i se mai opresc pe fata, e inca intreaga la cap!

Nu vreau sa fiu ironica in totalitate. Intr-adevar exista si oameni care sufera de anumite boli, copii care se nasc asa din pacate. Le doresc multa sanatate. Nu vreau sa ii includ pe toti in aceeasi oala. Eu am ce am cu oamenii care isi pierd linia si o iau pe aratura degeaba. Ieri sanatos, azi internat la spitalul 9. Cred ca grija in ziua de azi este : oare eu cat o sa mai fiu normal ?!

3 thoughts on “3 nebuni”

  1. La postarea asta o sa te contrazic puțin ! Oamenii nu sunt nebuni nici pentru ca vor ei, nici pentru ca s-au saturat de viața buna sau mai puțin buna. Nebunia este o boala si se dobândește ca oricare alta, fără sa vrei, fără sa ți-o doresti, uneori chiar genetic. Slăbiciunea as putea sa o numesc ca o cauza a acestei boli, pentru ca psihicul fiecăruia dintre noi reactioneaza altfel, dar acum cei slabi nu sunt slabi pentru ca așa vor ei, ci pentru ca pur si simplu nu pot fi puternici. Niciodată nu putem fi toți la fel, la fel de puternici, la fel de deștepți etc. Sau putem ? Subconstientul foarte greu se poate controla, unii dintre noi nu putem deloc sa o facem. In spatele multor oameni nebuni se afla o mare durere ( asa cum ai spus si tu ) care a declanșat ceva acolo, in subconstientul lor pe care nu il pot controla, iar in spatele celorlalti nebuni care nu au trăit nicio mare durere cred ca este mostenirea genetica, părerea mea.

    1. Ma bucura enorm mesajul tau si mai ales faptul ca pot invata cate ceva din parerea fiecaruia. Ai mare dreptate, nebunia este o boala. Nu stim cand vine si de cele mai multe ori cei aflati in postura aceasta nu stiu cum sa reactioneze, si cu atat mai putin oamenii din jurul lor. Poate am fost putin prea dura in scrierea mea, insa am vrut sa ma refer la categoria celor care ar putea controla chestia asta, incercand sa fie putin mai puternici. Oameni care ieri aveau tot, azi nu mai au nimic, si dintr-o data sunt nebuni. Involuntar m-am gandit la cateva persoane pe care le cunosc si au ajuns sa isi planga singuri de mila degeaba. Referitor la partea genetica, ai foarte mare dreptate. Acest lucru nu poate fi controlat si nu as putea niciodata sa ii judec pe cei aflati in aceasta postura. Iti doresc o saptamana frumoasa si te mai astept pe blogul meu. Te pup

  2. Multumesc frumos! Si eu îți doresc o săptămana minunata si cu siguranță o sa revin pe blogul tau pentru ca îmi face mare plăcere sa citesc ceea ce scrii. Te pup.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *