Eu si scrisul

Chiar si eu ma intreb de ce acum? De ce chiar astazi m-am hotarat sa incep sa creez, sa adun, sa scriu intr-un singur loc. Am atatea chestii scrise, in atatea locuri, incat de unele si uit. Toate adunate in multi ani. Fraze scurte sau lungi, texte plictisitoare sau interesante, scrise in taxi, la volan, la scoala, in restaurant.. Toate au povestea lor, locul lor, parfumul lor..Pentru ca tot timpul imaginatia ma loveste in cele mai neasteptate momente. Cand vreau sa scriu nu pot, mi se blocheaza mintea si mainile pe tastatura. Scriu mult cand sunt melancolica, cand traiesc un sentiment diferit, cand vad ceva ce ma impresioneaza. Scriu simplu, mult prea simplu poate. Fara cuvinte mari, fara metafore, pentru ca scriu mereu ce simt.

De mult timp ma intrebam cum s-ar numi pagina mea. Nu aveam niciodata o idee, tot timpul mi se parea prea mult, prea putin, prea banal. Cred ca pana astazi am deschis cel putin 10 pagini, cu diferite nume, culori sau expresii. Dar dupa ceva timp, cand intram si vedeam, nu imi spuneau nimic, nu eram eu acolo si atat.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *