Weekend

iSS3Q9E.IcK0

Gata e weekend. Mi-am pus geanta pe umar si am plecat. Vreau sa ma bucur de fiecare minut in orasul asta, de fiecare cladire. Chiar daca e sufocant de cald, aproape 45 de grade nu ma intereseaza. Merg in Xintiandi. Un loc plin de terase, fara masini. E locul cel mai placut din Shanghai dupa parerea mea. Imi iau o cafea si ma asez pe terasa, trag ventilatorul langa mine, imi pun ochelarii la ochii si incep sa privesc. Trec atatea persoane pe aici. Unii se plimba, alti se grabesc. Mai sunt si grupuri mici care incearca sa se decida la ce restaurant sa se aseze. Este atat de cald, dar pentru ei nu conteaza. Imi place cel mai mult sa imi aleg coltul meu, sa par invizibila si sa incep sa analizez. Toti oamenii au cate o poveste, o fericire, o suparare. Sentimentele sunt la fel, indiferent de nationalitate, inaltime, salariu sau atitudine. Pe unii pot sa ii descifrez mai usor. Dar cei care sunt complicati sunt cei mai interesanti. Cu totii ascundem lucruri, expunem ce vrem, pretindem cum vrem. Dar eu tot timpul am spus ca limbajul corpului spune mai mult decat 1000 de cuvinte. Fiecare persoana are gesturile ei, felul ei de asi exprima sentimentele, dar intr-o proportie destul de mare toti avem acelasi expresii pentru expunerea starii interioare.

Imi place sa ma uit la cupluri. Mi se pare atat de usor sa observ conexiunea dintre ei. Ea se uita in ochii lui, il mangaie incet, el e cu mana pe telefon, cu privirea in alta parte. Nu imi place. Ma gandesc la dorinta din sufletul ei. Are asteptari prea mari si el parca e absent in toata treaba asta. Poate e doar imaginatia mea, si felul in care vreau eu sa ii vad, dar oricum, ma uit in alta parte. La fiecare masa sunt 2,3, 4 sau chiar 5 persoane. Eu sunt singura. Ma intreb ce or gandi ei despre mine? Sau poate ca nici nu m-au vazut.

Imi atrag atentia doi copii mici, o fetita si un baietel. Incerc sa imi imaginez ce gandesc ei, la varsta asta. Si eu am fost ca ei, si mi-ar fi placut sa imi pot aduce aminte. Ei doi fac abstractie de tot, de soare, de aglomeratie.. pur si simplu se joaca, alearga tinandu-se de mana dupa un balon. Par amuzant, as vrea sa incerc si eu.

Mi se pare atat de amuzant, excitant si interesant sa te rupi putin din filmul real al  vietii si sa privesti de afara, de pe margina, dintr-un colt.

As vrea sa alerg si eu dupa balon.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *