“Am luat act de decizia Curţii de Apel Bucureşti. Nu comentez sentinţe în cauze penale dar vreau să asigur pe toată lumea că, atât timp cât voi fi lider politic şi cetăţean al României, sunt obligat să fac tot ce stă în puterile mele pt că jurnaliştii Antena 3 / Antena 1 şi toţi jurnaliştii din ţară noastră, indiferent de politică lor editorială, să-şi poată desfăşura activitatea conform dreptului constituţional la liberă exprimare şi independenţa presei.

Sunt convins că, dincolo de momentele dramatice prin care trec familiile celor condamnaţi, o ţară liberă poate există doar dacă există şi o presă liberă. Alături de milioane de alţi români doresc şi cred că mulţi ani de acum înainte «Antena 3 va fi aici»!”

 

Cam asa a sunat declaratia lui Ponta, dupa aflarea vestii ca domnul Voiculescu a fost condamnat definitv.

 

Nu Antena 3 era importanta aseara, cel putin din punctul meu de vedere. Ci familia din spatele acestui om puternic, oamenii care depindeau de el cu siguranta. Studiind putin PR-ul de-a lungul timpului, l-as fi sfatuit sa lase putin dusmania politica, sa sustina justitia si sa nu preferentieze vreun post de televiziune. Cel putin nu aseara. Am vazut cu totii declaratia domnului Basescu in cazul fratelui sau. Indiferent cata durere si ura avea in suflet in momentul in care a declarat ca alege justitia in fata vointei firesti de a-si apara fratele, a cazut in picioare. Nu a atacat, nu a impins de la spate un alt scandal politic, a ameliorat. Poate ca aici pierde Ponta teren in fata lui Basescu. Impulsul si nevoia de a ataca il fac sa isi mentina favorizantii existenti, insa ii inlatura si mai tare pe cei care nu merg cu el pe aceleasi principii.

 

In niciun caz nu pot judeca eu un Prim-Ministru. Insa, ca simplu cetatean al Romaniei ma declar indignata de felul absurd in care se desfasoara lucrurile in prezent. Nu mi-am permis sa analizez niciodata comportamentele oamenilor politici, insa imi amintesc si acum, cum m-am simtit putin amenintata atunci cand imi doream sa ma intorc in Romania cu o diploma muncita “pe bune” in strainatate. As fi putut concura cu una fictiva pentru acelasi post, asa ca mai bine mi-am scos din minte pe un termen destul de lung revenirea in Romania. Si bine am facut!

 

 

 

Lasa un comentariu

Comentariu:
(all fields required)